Dora Mariş: Pentru cei care nu te cunosc, spune-ne cum este să fii Mădălina estului, studentă în unele dintre cele mai bine cotate ţări vestice: Anglia şi Germania?

Mădălina Luca: Mădălina estului a hotărât să urmeze un program dublu de studiu: drept englez şi drept german la King’s College London şi Humboldt Universität Berlin după absolvirea Colegiului Național Liviu Rebreanu (secţia germană) din Bistriţa. Schimbarea a fost imensă, iar dezvoltarea mea a fost pe măsură. Consider că studiul în străinătate joacă un rol imens în dezvoltarea mea personală şi profesională. Datorită sprijinului necondiţionat al părinţilor mei am avut şansa de a studia la universităţi de renume din Marea Britanie şi Germania. Urmez un program de studiu fascinant, care îmi permite să cunosc două sisteme juridice total diferite şi îmi oferă oportunitatea de a lucra într-un mediu internaţional. Capitalele fermecătoare în care am ocazia să locuiesc, oamenii minunaţi pe care i-am intâlnit şi prieteniile pe care le-am format au contribuit - şi contribuie în continuare - la dezvoltarea mea personală şi formarea mea ca om. Odată cu începerea studiilor m-am înscris şi la cursuri de dans, de balet, de limbă spaniolă şi am continuat cursurile de sport.

Atât la Londra cât şi la Berlin m-am simţit mai aproape de casă prin implicarea în Liga Studenţilor Români din Străinătate şi mai apoi prin fondarea King's College London Romanian Society. Împreună cu colegii mei români am organizat evenimente de networking în parteneriat cu Ambasada României, evenimente de 1 Decembrie şi am contribuit la promovarea culturii şi a tradiţiilor românești. În prezent fac parte din Liga Studenţilor Români din Străinatate - filiala Germania - activând în calitate de coordonator adjunct.

Dora Mariş: Cum „funcţionezi” pe axa Bistriţa-Londra-Berlin?

Mădălina Luca: Axa Bistriţa – Londra - Berlin marchează 3 locuri pe care le pot numi „acasă”. De fiecare dintre aceste locuri mă leagă familia, prietenii sau momentele minunate petrecute acolo. Fiecare transmite o altă energie, pe care am preluat-o involuntar şi are o alta dinamică. Pentru mine a fost o provocare să trec brusc de la o cultură la alta dar consider că prin aceste schimbări am devenit mult mai deschisă la nou şi mereu pregatită pentru noi provocări.

Dora Mariş: Oare este Cluj-Napoca prea puţin atractiv pentru tinerii care îşi doresc să urmeze o educaţie de calitate?

Mădălina Luca: Eu consider că o mulţime de factori contribuie la o educaţie de calitate. Pe lângă renumele universităţii, cred că profesorii, colegii şi atmosfera generală contribuie enorm. Profesorii atrag studenţii prin teme de discuţii foarte interesante şi actuale şi îi motivează să participe la evenimente şi competiţii care completează studiul. Oferta educaţională e mult mai mare la universităţile din străinătate iar oportunităţile de implicare în diverse proiecte atrag tot mai mulţi studenţi. Eu, de exemplu, voi reprezenta Universitatea Humboldt la un concurs de procese simulate pe tema arbitrajului comercial în Viena si Hong Kong. Cred că aceste oportunităţi sunt foarte atractive pentru studenţii care doresc sa îmbine studiul cu experienţa practică într-un mediu internaţional.

Dora Mariş: Care sunt plusurile şi minusurile „ofertei” educaţionale transnaţionale?

Mădălina Luca: Plusurile ofertei educaţionale transnaţionale ar fi experienţa vastă în două culturi diferite, cunoaşterea unor sisteme diferite, perfecţionarea limbii străine şi, nu în ultimul rând, oamenii întâlniţi. Ca şi parte negativă aş numi depărtarea de familie şi o anume instabilitate provocată de mutarea dintr-o ţară în alta (şi problemele organizatorice şi birocratice care apar cu aceasta).

Dora Mariş: E dificil procedural-birocratic să ajungi să studiezi în vest?

Mădălina Luca: Nu aş putea spune că e dificil, e doar diferit. Aplicaţiile la universităţi se fac online, pe site-ul universităţii sau pe un portal general. De cele mai multe ori se cere o scrisoare de motivaţie în care viitorii studenţi expun motivele pentru care vor să studieze un anumit profil în cadrul unei universităţi. În acest fel universităţile pot selecta candidaţii care îşi doresc cu adevărat să urmeze un anumit program de studiu şi creează un mediu foarte competitiv.

Dora Mariş: Este mai „curajoasă” decizia de a studia în afară decât decizia de a rămâne în ţara-mamă?

Mădălina Luca: Neluând în calcul distanţa fizică şi vizitele mai rare acasă, aş spune că e o decizie mai curajoasă deoarece implică provocări precum comunicarea într-o limbă străină, integrarea într-o nouă cultură şi înţelegerea ei. Eu am devenit mult mai independentă odată cu mutarea în străinătate şi am învăţat să mă descurc în situaţii neprevăzute. În ultima lună am învăţat chiar şi să montez mobilă :)

Dora Mariş: To be or not to be...româncă?

Mădălina Luca: To be româncă... întotdeauna! „Bagajul” pe care l-am luat cu mine din România m-a ajutat atât să mă adaptez foarte repede, cât şi să mă descurc foarte bine în ambele sisteme în care am avut oportunitatea să studiez. România înseamnă pentru mine acasă şi nu exclud posibilitatea de a mă întoarce.

A fi sau a nu fi european, a gândi sau a nu gândi în spirit naţional, a fi sau a nu fi educat, toate mesajele noastre, ale tinerilor, converg spre un punct esenţial: globalizarea înseamnă mai ales dezvoltare.

Dora Mariş