Dora Mariş: Cum îl „vezi” pe Mihai, ardeleanul plecat din Bistriţa, pentru a studia în vest?

Mihai Luca: După cei doi ani dedicaţi studiului în vestul Europei, îl văd pe Mihai, ardeleanul plecat din Bistriţa, ca fiind un student dornic să profite din plin de numeroasele oportunităţi ivite în urma studiilor sale în cadrul unuia dintre cele mai performante sisteme universitare din Europa, sistemul universitar german. În ciuda mediului extrem de favorabil dezvoltării profesionale şi personale, pe care acesta l-a întâlnit de-a lungul şederii sale la Zürich şi Mannheim (Germania), ardeleanul plecat din Bistriţa în urmă cu doi ani, continuă să rămână tot timpul la curent cu situaţia ţării din care provine, crezând cu tărie că la un moment dat va putea reveni şi pune umărul considerabil la îmbunătăţirea condiţiilor din ţara sa natală. Scopul principal al acestei dorinţe arzătoare de a contribui la stabilirea unor principii sănătoase de funcţionare în România este încurajat de credinţa, că ţara noastră deţine resursele necesare pentru a se alinia principalelor puteri europene, urmând ca astfel să evite pierderea anuală a numeroase valori naţionale iar în acelaşi timp reuşind să atragă şi alţi studenţi foarte bine pregătiţi din centre educaţionale de prestigiu internaţional.

Dora Mariş: Care este rezultanta balanţei beneficiu-risc în cazul unui student expat?

Mihai Luca: Alegerea de a studia în afara graniţelor ţării, asemeni oricărei investiţii aducătoare de beneficii, implică şi unele riscuri pe care un student expat trebuie să şi le asume. În urma experienţei acumulate până în momentul de faţă pot susţine cu tărie faptul, că numeroasele calităţi de care studenţii români dispun, împreună cu motivaţia de care dau dovadă, conduc cu uşurinţă la contrabalansarea balanţei în favoarea beneficiilor şi oportunităţilor.

Dora Mariş: Cât de omogenă este educaţia vestică?

Mihai Luca: În ceea ce priveşte caracterul omogen al educaţiei vestice, referitor la flexibilitatea sau lipsa de flexibilitate a învăţământului universitar, pot susţine cu tărie faptul că cele două sisteme universitare în care am avut şansa să studiez până în acest moment, cel german şi cel elveţian, dau dovada unor sisteme foarte bine structurate, conţinând în acelaşi timp şi numeroase aspecte care denotă caracterul flexibil al acestora. Educaţia vestică reuşeşte astfel, ca în urma impunerii de a studia un număr bine motivat de materii obligatorii în cadrul primelor semestre, să confere studenţilor o bază solidă în domeniul ales, pentru ca mai apoi să le dea şansa de a alege asupra domeniului de specializare dintr-o postură foarte favorabilă.

Dora Mariş: Este prea „banală” alegerea de a studia în ţară?

Mihai Luca: În ceea ce priveşte alegerea de a studia în ţară, atributul banal s-ar afla cu siguranţă pe lista însuşirilor la care nu aş apela pentru a descrie această decizie. Îngrijorător este faptul că atât numărul universităţilor din ţară, cât şi procentajul absolvenţilor cu studii superioare au cunoscut o creştere considerabilă în ultima vreme, însă în ceea ce priveşte performanţa, nivelul universităţilor a avut mult de suferit, toate acestea conducând la tot mai des întâlnitul fenomen, ca o mare parte a absolvenţilor să nu fie în măsură să găsească job-ul potrivit, iar astfel să îşi pună în valoare cunoştinţele. Acest fenomen m-a încurajat să fac pasul spre educaţia vestică cu speranţa că efortul depus şi cunoştinţele dobândite mă vor susţine în cariera aleasă.

Dora Mariş: Există un „hot spot” al Transilvaniei, care dacă ar fi „exploatat” ar duce la creşterea atractivităţii economice a regiunii?

Mihai Luca: Faptul că oraşul Cluj-Napoca reprezintă unul dintre cele mai importante centre universitare din ţară împreună cu faptul că infrastructura rutieră din Transilvania este într-o continuă dezvoltare, m-au făcut să ajung la convingerea că eventuale investiţii în capitalul uman ar conduce la o creştere considerabilă a atractivităţii economice în această regiune. Tind să cred că în ciuda rolului foarte important pe care dezvoltarea infrastructurii rutiere îl joacă, ,,exploatarea” potenţialului uriaş de care capitalul uman din această zonă dispune va reprezenta principalul factor în decizia investitorilor de a genera un flux considerabil de capital din vestul Europei.

Dora Mariş: Are economia valenţe... diplomatice?

Mihai Luca: Faptul ca activităţile economice implică negocieri între parteneri, încheierea de tratate şi înţelegeri comerciale, indică necesitatea prezenţei valenţelor diplomatice în cadrul economiei. Această mică parte a diplomaţiei prezentă în cadrul economiei are astfel rolul de a transmite arta de a conduce relaţiile dintre parteneri sau competitor în lipsa conflictelor.

Dora Mariş: Florin Bîlbîie, unul dintre tinerii macroeconomişti români de succes, profesor universitar la Sorbona, spunea: „Cred că pentru cine voia să facă economie, era mai uşor în Vest şi încă e aşa. Îi văd pe cei de aici că se bat cu nişte munţi...am impresia că escaladează Everestul în fiecare zi”. Care este Everestul tău?

Mihai Luca: Simbolul Everestului folosit în acest context, îl atribui nenumăratelor provocări întâlnite zilnic în drumul către o carieră de succes în domeniul economic. Una dintre provocările majore este reprezentată de competitivitatea şi motivaţia de care trebuie să dau dovadă pentru a reuşi să mă impun în acest climat vestic, caracterizat în principal de dorinţa arzătoare a tinerei generaţii de a excela. Toate aceste situaţii întâlnite, mai mult sau mai puţin dificile, contribuie însă, fără să îmi dau seama pe moment, la dezvoltarea mea profesională şi personală, laurii ,,Escaladării Everestului în fiecare zi” fiind adunaţi în preţioasele momente de recunoaştere a efortului depus până la acel moment.

Noi, tinerii zilelor noastre, suntem mai toţi adepţii provocărilor, rodându-ne cu inteligenţă forţele, zi de zi, atât în ţară cât şi în străinătate. Este un exerciţiu de maturitate pentru toţi cei care îşi apreciază corect capacitatea intelectuală şi speră ca într-o zi, comunitatea din care au plecat să beneficieze şi de serviciile lor.

Dora Mariş